“DRUMURI IN ISTORIE – TARGOVISTE SI IMPREJURIMI”


  1. Generalitati

Produsul este rezultatul solicitarilor aparute pe piata romaneasca pentru produse turistice destinate iubitorilor de istorie si celor dornici de relaxare activa dar si distractie.

Din cumulul celor trei cerinte a rezultat un produs nou, care sa ofere posibilitatea vizitarii unor locuri incarcate de istorie  si, totodata, de facilitatile de odihna si recreere oferite de zona pitoreasca din Targoviste si imprejurimi.

  1. Prezentarea produsului turistic

Produsul turistic consta intr-un circuit cu autocarul pe perioada a 3 zile, astfel:

Ziua 1 – Plecare din Bucuresti, dimineata la ora 7:30. Deplasare pe itinerariul Bucuresti – Potlogi (50 km – 60`). Se viziteaza complexul Palatului Brancovenesc de la Potlogi – 30`. Deplasare la Targoviste (49 km – 45`) unde se viziteaza Complexul Muzeal Curtea Domneasca din Targoviste – 60`, Muzeul de Istorie al Judetului Dambovita – 30`, Muzeul de Arta al Judetului  Dambovita– 20` si Muzeul Evolutiei Omului si Tehnologiei in Paleolitic – 30`. Seara participare la masa festiva cu specific GOTIC Remember voevodul Vlad Tepes/ Dracula, muzica, dans, intalniri cu vampiri si alte surprize. Cazare in Targoviste la hotel de 4 stele.

Ziua 2 – Deplasare din Targoviste la Manastirea Dealu (2 km – 10`) unde se regaseste capul lui Mihai Viteazul si racla de mormant a lui Mircea cel Batran. Se continua deplasarea catre Sinaia cu oprire in Viforata (2 km – 10`) si se viziteaza Manastirea Viforata  de secol XVI – 30`. Se continua deplasarea (53 km – 60`) pana la punct de oprire la Cota 1000 delimitarea intre judetele Dambovita si Prahova, pentru poze (panorama superba) si relaxare 240`.  Se serveste masa de pranz la Hotelul Cota 1000. Timp la dispozitie – 30`, pentru relaxare si scurte trasee montane in care include vizita la Manastirea Inaltarea Domnului Moroieni (1 km– 30`). Deplasare la Targoviste – 60`. Cazare si cina cu specific traditional dambovitean, dansuri populare si preparate culinare din zona.

Ziua 3 – Deplasare din Targoviste catre Campulung Muscel cu oprire la Manastirea Cetatuia Negru Voda (43 km– 50`). Dupa vizita, deplasarea continua in Campulung Muscel (15 km– 20`) unde se viziteaza ruinele  Castrului Jidava – 30`, situat in sudul orasului, construit pe vremea romanilor, dupa care se viziteaza Manastirea Negru Voda – 30`. Se serveste masa de pranz in Campulung Muscel– 90`. Deplasare la Monumentul Eroilor de la Mateias – 60`, iar dupa vizita se continua deplasarea la Bucuresti (168 km– 150`), unde se ajunge aproximativ la ora 18.00.

  • Elemente de ghidaj

Judetul Dambovita

Are o suprafata de 4.054 km² (1,7 % din suprafata tarii). Altitudinea maxima se inregistreaza in Varful Omu (2505 m) din Muntii Bucegi, iar cea minima de cca 120–125 m, in Campia Titu.

dambovita_hartadambovita-ro

Sursa: hartadambovita.ro

Unitatile administrative componente ale judetului sunt: 2 municipii, 5 orase si 81 de comune cu 361 sate.

 

Palatul Brancovenesc Potlogi

Loc pitoresc, comuna Potlogi este situata in zona de ses, la aproximativ 16 km sud de orasul Titu si la 45 km nord-vest de Bucuresti. In trecut Potlogiul era traversat de drumul principal de circulatie ce lega Bucurestiul de Targoviste si Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu in anul 1698 sa ridice in centrul localitatii un frumos palat spre a fi lasat mostenire fiului sau Constantin.

Principala constructie a curtii, palatul, este o constructie de plan dreptunghiular in a carei compunere intra o pivnita boltita, un parter si un etaj.

12370768_10208539387300866_6836854271064461516_o

Foto: Irinel Cirlanaru

Pivnita este o constructie vasta, acoperita de patru calote sferice sprijinite pe un stalp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcatuit din trei incaperi spatioase si alte doua mai reduse ca dimensiuni.

Incaperile de la etaj au tavanele acoperite de bolti manastiresti cu lunete si pereti ce pastreaza frumoase stucaturi cu motive florale, in trecut acesti pereti erau decorati si cu picturi murale.

12370985_10208539389580923_7313197406105282306_o

Foto: Irinel Cirlanaru

La exterior, palatul este tencuit si pastreaza fragmentar un decor in stuc asemanator celui din interior.  In incinta curtii se pot vedea cuhnea (coltul de sud-est), droscaria, precun si casa veche in care se mai pastreaza beciurile si o parte din zidurile parterului (est). Tot in partea de est, dar avand curte separata, se gaseste biserica cu hramul Sfantul Dumitru, ctitorie a Brancoveanului ridicata in anul 1683.

Targoviste

Resedinta a judetului Dambovita, are o populatie de aproximativ 79.000 de locuitori. Resedinta domneasca si capitala intre 1397 si 1714, orasul a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural-artistic al Tarii Romanesti. Are o suprafata de 5.040 ha.

targoviste_travelro-ro

Sursa: travelro.ro

Motivele pentru care se crede ca Targoviste a fost ales drept capitala sunt diferite, unul ar fi pozitionarea centrala a orasului fata de granitele tarii, in special distanta relativ mare fata de granita de sud, cea mai amenintata de navalirile otomane si nu in ultimul rand existenta unei comunitati dezvoltate in acest areal, orasul Targoviste fiind la vremea respectiva un nod principal in traseele negutatorilor.

targoviste_caramica-blogspot-ro

Sursa: caramida.blogspot.ro

Mentionarea orasului Targoviste ca si capitala a Tarii Romanesti, este facuta in anul 1396, de  cruciatul Hans Schiltberger, participant la expeditia militara ce s-a incheiat cu infrangerea de la Nicopole.

 

 

 

 

 

Complexul Muzeal Curtea Domneasca din Targoviste

Curtea Domneasca din Targoviste reprezinta un obiecvtiv turistic unicat si chiar simbolic pentru Romania, avand in vedere faptul ca reprezinta o fosta capitala de tara – Tara Romaneasca si pentru ca aici se regasesc o serie de vestigii istorice si arhitectonice care s-au pastrat de-a lungul timpului si ne ajuta sa avem o imagine obiectiva asupra timpurilor trecute.

curtea-domneasca_skycam-ro

Sursa: skycam.ro

Ce trebuie sa stim despre Curtea Domneasca din Targoviste este ca aceasta a fost construita ca resedinta domneasca a voievozilor Tarii Romanesti, dupa ce mai inainte resedinta domneasca fusese gazduita succesiv de Campulung Muscel si Curtea de Arges.

Complexul muzeal Curtea Domneasca este compus din mai multe elemente: Ruinele curtii domnesti, Turnul Chindiei, Biserica Mare Domneasca, Biserica Sfanta Vineri si zidul de aparare. Mai putin ruinele si zidul de aparare, celelalte elemente sunt in stare buna de functionare fiind restaurate succesiv de-a lungul timpului de diferiti domnitori sau oameni de bine.

Muzeul de Istorie al Judetului Dambovita

Muzeul de Istorie si-a deschis usile vizitatorilor in anul 1986 in luna septembrie, in forma lui actuala. Documentele spun ca acesta a fost construit inca din anul 1901, luna februarie.

Se regasesc aici dovezi materiale si spirituale ale existentei populatiei geto-dacice, ceramica si figurine neolitice, tezaurul de monede din argint thassiene si macedonene din secolele II si I i. Hr. de la Caprioru, tezaurul de monede dacice de la Adanca, obiecte de podoaba etc.

muzeul-de-istorie-al-judetului-dambovita_hellodambovita-ro

Sursa: hellodambovita.ro

De asemenea obiecte de arta decorativa, fresca brancoveneasca, carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul Potlogi, care demonstreaza efortul depus de catre voievozii Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Matei Basarab pentru dezvoltarea culturii medievale.

Se mai pot vedea documente, arme, uniforme, arta plastica de pe vremea revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, Harta Romaniei intregite, costume militare, documente originale, arme, insemne heraldice si multe altele ce marcheaza unirea Tarilor Romane sub Al.I.Cuza se pot vedea la Muzeul de Istorie. Ba chiar si documente personale ale lui Cuza.

Muzeul de Arta al Judetului  Dambovita

Construita intre 1892 – 1894 de antreprenorul italian Giovanni Baltasare Vignosa ca sediu al Prefecturii judetului Dambovita, cladirea prezinta o decoratie clasica cu influente baroce si o impresionanta pictura interioara.

muzeul-de-arta-al-judetului-dambovita_ghidulmuzeelor-cimec-ro

Sursa: ghidulmuzeelor.cimec.ro

 

 

Somptuozitatea picturii este resimtita tot mai mult pe masura ce se ajunge la etaj si culmineaza cu decoratia „Salii de Consiliu”. Bogata pictura murala, cu care este decorata Sala de Consiliu, situata central la etajul cladirii, prezinta motive neoclasice, vegetale si florale cu influente clare ale barocul italian.

 

Muzeul Evolutiei Omului si Tehnologiei in Paleolitic

Este primul de acest fel din Romania si din Europa Centrala si de Sud-Est. Acesta este centrat pe descoperirile cele mai importante facute in paleoliticul superior si mijlociu din Romania.

muzeul-evolutiei-omului-si-tehnologiei-in-paleolitic_discovery-ro

Sursa: discovery.ro

 

 

In muzeu se regasesc artefacte care fac parte, in mod cert, din patrimoniul arheologic universal, precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului si o geoda vopsita cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite in pestera Cioarei-Borosteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din Romania, un fluier gravetian, de peste 20000 de ani, multe pandantive din dinti de animale si pandantive din piatra gravate, unele chiar mai vechi de 25000 de ani etc., toate acestea descoperite in siturile Piatra Neamt-Poiana Ciresului (jud. Neamt) si pestera Cioarei-Borosteni. De altfel, in muzeu se concentreaza peste 3/4 din toate obiectele de podoaba si de arta descoperite in Romania, mai vechi de 10.000 de ani.

Manastirea Dealu

Se stie ca pe vremea lui Mircea cel Batran existau mai multe manastiri “despre care nu stim cand si de cine au fost intemeiate”, printre ele numarandu-se si Manastirea Dealu. Dar lacasul initial nu a rezistat prea mult astfel ca, la sfarsitul aceluiasi secol, domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) a hotarat ridicarea unui ansamblu manastiresc din temelie, pe locul celui existent. Domnitorul a inceput a zidi mai intai cladirile din jurul manastirii, in principal clopotnita, abia apoi urmand a se ocupa si de biserica.

manastirea-dealu_gazetadambovitei-ro

Sursa: gazetadambovitei.ro

 

 

Lacasul nu a fost complet terminat, pictura urmand a fi realizata abia peste cativa ani, in timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica a fost destinata spre a fi necropola domneasca, aici fiind ingropati in primul rand ctitorul, Radu cel Mare, precum si membri ai familiei. Tot aici si-a gasit odihna si Mihai Viteazul (1593- 1601).

Manastirea Viforata

Traditia orala si unele documente mai vechi ne duc la informatia ca pe locul sfintei manastiri a existat o biserica intre anii 1447 si 1456 ctitorita de Domnul Vladislav,voevod Basarab.

Aceasta ar fi fost refacuta in 1508 de catre Radu Voda. Cea mai veche atestare a manastirii dateaza din anul 1530, cand a fost inaltata de catre Vlad Voda al V-lea, in cel de-al doilea an al domniei sale.

manastirea-viforata_viziteazaaninoasa-ro

Sursa: viziteazaaninoasa.ro

 

 

In anul 1713, Voievodul martir Constantin Brancoveanu (1688 – 1714), impreuna cu sotia sa, Marica Doamna, au renovat manastirea ridicand noi chilii, pardosind biserica cu lespezi de piatra, largind ferestrele, si adaugand un pridvor deschis incadrat de arce largi sprijinite de stalpi, in stilul specific brancovenesc. Tot de atunci se pastreaza o parte din pictura murala, inclusiv in pridvor scena inititulata: ” Judecata Infricosata”, azi restaurata. Datorita acestor mari imbunatatiri, Constantin Brancoveanu este considerat al treilea ctitor al acestei manastiri. In secolul al XVIII-lea, Manastirea Viforata s-a luptat cu multe nevoi si lipsuri materiale, iar in anul 1802, marele cutremur din ziua de 14/26 octombrie i-a pricinuit insemnate stricaciuni.

Datoram Patriarhilor Justinian Marina (1960-1977), Justin Moisescu (1977 – 1986) si Teoctist Arapasu (1986- 2000), refacerea manastirii cu infatisarea de azi, precum si construirea paraclisului bisericii cu hramul Sfantului Prooroc Ilie (1994), si a unui mic muzeu in care se pastreaza colectii de icoane vechi, bijuterii, carti si hrisoave, broderii si alte obiecte bisericesti. In anul 2005, pe langa renovari si refaceri, Inalt Preasfintitul Arhiepiscop Nifon, a construit in afara manastirii un arhondaric destinat cazarii oaspetilor. Catapeteasma bisericii acestei manastiri este executata de sculptorul Karl Stork, intr-o imbinare de stil gotic si bizantin, in anul 1864.

Cota 1000

Reprezinta cel mai inalt punct pe Drumul National 71 ce leaga Targoviste de Sinaia. Altitudinea exacta este 1000 de metri de aici derivand si denumirea. In trecut aici era un popas obligatoriu pentru cei care traversau cele doua bazine hidrografice al Ialomitei si Prahovei.  cota-1000

Deasemenea este granita intre cele doua judete Dambovita si Prahova. De aici pana in Sinaia mai sunt 15 km pe drumul coboara foarte abrupt.

 

 

 

 

manastirea-inaltarea-domnului-moroieni_destinatiidevacanta-blogspot-ro

Sursa: ancaflorea.blogspot.com

Cu sase sute de ani in urma, pe locul actualei manastiri “Inaltarea Domnului-cota 1000 era un schit ce inconjura o bisericuta de lemn ingrijita de cativa sihastri.

Initiativa ridicarii Manastirii Inaltarea Domnului apartine Angelei Cojocaru din Moroeni. In iulie 1994 a fost pusa piatra de temelie a bisericii. Primii vietuitori la Cota 1000 au fost Filip Tohaneanu si ieromonarh Hristofor Dumitrascu. Din 1996, de constructia manastirii se va ocupa protosinghelul Melchisedec Dobre, numit staret in 1997.

Manastirea Cetatuia

Este o manastire ortodoxa cu obste de calugari aflata in comuna Cetateni, judetul Arges. Manastirea este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Campulung, pe soseaua nationala Campulung-Targoviste-Bucuresti, pe frumoasa vale a Dambovitei, intre satele Cetateni si Cotenesti.

manastirea-cetatuia-negru-voda-crestinortodox-ro

Sursa: crestinortodox.ro

Cunoscuta initial sub denumirea de “Schitul Cetatuia Negru Voda”, manastirea este construita pe o stanca inalta, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stang al raului Dambovita, intre “Valea lui Coman” si “Valea Chiliilor”. De la soseaua principala si pana la manastire, pe o poteca ingusta, se face insa mai putin de un ceas. Biserica din manastire are doua hramuri: Adormirea Maicii Domnului, pana in anul 1918, iar mai apoi, si Izvorul Tamaduirii.

 

Castrul Jidava

A fost un castru roman din linia fortificata Limes Transalutanus, ale carui ruine se afla pe teritoriul fostului sat Apa Rarata, in prezent inglobat in orasul Campulung Muscel. Castrul are forma dreptunghiulara, cu laturile de 132 m si 98 m.

castrul-roman-jidava-romaniaoriginal-info

Sursa: romaniaoriginal.info

In partea centrala a incintei au fost cladite horreum (magazia de cereale), cladirea ofiterilor, principalia (comandamentul), paetorium (cladirea comandamentului castrului). De o parte si de alta a acestor constructii de piatra, la nord si la sud, erau plasate hibernalia (baracile soldatilor). Accesul in castru se facea prin patru porti: Porta praetoria (poarta principala de intrare), Porta decumana (poarta de iesire), Porta sinistra (poarta din stanga). Comunicarea directa intre paetorium si porti se facea prin drumuri: Via praetoria si Via decumana.

 

Manastirea Negru Voda

Manastirea Negru Voda se afla in orasul Campulung-Muscel, in judetul Arges. Aceasta a fost ctitorita in anul 1215, prin traditie de catre Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi recladita de Matei Basarab, cand devine si manastire.

manastirea-negru-voda_crestinortodox-ro

Sursa: crestinortodox.ro

Manastirea Negru Voda reprezinta cel mai important ansamblu monastic din Muscel. In componenta ei intra Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior Biserica mare a manastirii, Biserica Boltita – din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotnita de la intrarea in incinta – secolul al XVII-lea, Casa Domneasca – secolul al XVII-lea construita pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenesti – secolul al XVIII-lea, anexa casei domnesti si chiliile de la inceputul secolului al XIX-lea. Aici se mai afla si Hanul-Bazar al manastirii, disparut inca din 1746.

 

Monumentul Eroilor de la Mateiasi

Edificiul a fost ridicat in memoria eroilor romani decedati in Primul Razboi Mondial, si a fost construit intre anii 1928-1940 prin grija Societatii „Cultul Eroilor“. Autorul lucrarii este De Nicolo, avand la baza proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.

monumentul-eroilor-de-la-mateiasi_infopensiuni-ro

Sursa: infopensiuni.ro

In criptele mausoleului de la Mateias sunt depuse osemintele a peste 2300 de militari romani.

Marinica Serban, Curs Ghid national touroperator 2017

 

Advertisements

Manastirea Dintr-un Lemn


Manastirea Dintr-un Lemn este unul dintre cele mai valoroase si mai vechi asezaminte monahale din Romania. Situata intr-o zona impadurita, departe de tumultul si agitatia cotidiana, Manastirea dintr-un lemn este loc de refugiu si rugaciune pentru multi crestini ortodoxi. Construirea lacasului de cult este strans legata de o legenda, care a fost transmisa din generatie in generatie si poarta un sambure de adevar.Manastirea Dintr-un Lemn este situata in Depresiunea Horezu, o zona de o mare incarcatura spirituala si considerata leaganul spiritualitatii din sudul tarii. In aceasta zona se afla si alte lacase de cult importante, precum Manastirile HureziBistritaGovora sau Surpatele.

Manastirea Dintr-un Lemn este situata la aproximativ 25 km sud de Ramnicu Valcea si la 10 km nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti, separata prin dealurile vecine de manastirile Surpatele si Govora. Pitoreasca Manastire Dintr-un Lemn este o oaza de pace si de bucurie spirituala pentru toti aceia care zabovesc mai mult la adapostul zidurilor ei. Aceasta poarta hramul Nasterii Maicii Domnului.

Potrivit unei vechi traditii locale, Manastirea Dintr-un Lemn ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a unei bisericute de lemn din materialul unui singur stejar secular. Manastirea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza azi in biserica de piatra din incinta de jos a manastirii. In baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Manastirea Dintr-un Lemn.

Cea mai veche marturie despre manastire a fost consemnata in scris de diaconul Paul de Alep, care l-a insotit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile acestuia prin Tarile Romanesti intre anii 1653-1658. Diaconul Paul de Alep scria ca – un calugar ar fi gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. In acel moment el ar fi auzit o voce care il indemna: -“Dorinta mea este ca tu sa zidesti aici, pentru mine, o manastire din acest copac”. Urmand indemnul, pustnicul a ridicat pe acel loc o bisericuta folosind numai lemnul acestui falnic arbore.

Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul, scria la 29 iulie 1745: „Un cioban cu numele Radu, in timpul lui Alexandru Voda (1568-1577), a visat Icoana Maicii Domnului, despre care aminteste diaconul Paul de Alep,si, taind stejarul in care a fost gasita icoana, a facut din lemnul lui o bisericuta, numita din aceasta pricina– Dintr-un Lemn”.

Traditia cu privire la intemeierea primei asezari monahale la Manastirea Dintr-un Lemn nu are nici o legatura cu faimoasa nuvela istorica a lui Alexandru Odobescu – “Doamna Chiajna”, – in care autorul a pus legenda Manastirii Dintr-un Lemn in legatura cu luptele pentru domnie dintre boierii olteni din a doua jumatate a secolului al XVI-lea si urmasii lui Mircea Ciobanul (1559). “Doamna Chiajna” are meritul de a scoate in evidenta patriotismul nobililor pamanteni, boierii Socolesti care luptau impotriva abuzurilor turcilor si grecilor in Tarile Romane. Existenta stejarilor seculari, precum si a IcoaneiMaicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn se constituie azi in probe de necontestat pentru adevarurile consacrate in legenda.

Construita chiar pe locul stejarului purtator de icoana, dupa toate probabilitatile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuta din lemn este lucrata din barne groase, incheiate in coada de randunica, are o forma dreptunghiulara, avand o lungime de 13 m, o latime de 5,50 m si o inaltime de 4 m. Este inconjurata la exterior de un brau in torsada, sapat in grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fara turla.

Icoana sculptata de un pelerin in inima stejarul secular din apropierea Manastirii

Iconostasul, sculptat in lemn de tei, in 1814, este o veritabila opera de arta ca si multe din icoanele de lemn, adevarate giuvaeruri ce impodobesc bisericuta in interior. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de care este legata existenta acestui sfant asezamant monahal, este pastrata cu multa veneratie in biserica mare din incinta principala. Icoana reprezinta cel mai de pret obiect istoric si de arta al Manastirii Dintr-un Lemn.Icoana este inalta de 1,50 m si lata de 1,10 m, avand dimensiuni impresionante si o infatisare foarte veche, a trezit curiozitatea unor renumiti cercetatori de arta bisericeasca.

In anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat Manastirea Dintr-un Lemnsi studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictata in secolul al IV-lea la manastirea Theothokos din Grecia, dupa un model care se spune ca ar fi apartinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima data pe Fecioara Maria. In lume se mai pastreaza 3 exemplare asemanatoare celei de la ManastireaDintr-un Lemn.

Profesorul I.D. Stefanescu afirma insa ca icoana a fost zugravita abia in a II-a jumatate a secolului al XVI-lea. Conform lui A.M. Muzicescu, icoana ar fi lucrata inainte de 1453, la Bizant sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urma ipoteza este si cea mai plauzibila, dar modul in care icoana a ajuns la noi ramane un mister.

Biserica de Piatra si Chiliile

Inceputurile Manastirii Dintr-un Lemn sunt legate, asa cum am vazut, de unele traditii sau legende care conserva fara indoiala o parte din adevarul istoric. Manastirea Dintr-un Lemn este amintita in cronicile romanesti abia in prima jumatate a secolului al XVI-lea.

Primul document in care apare numele asezamantului monahal de aici poarta data de 20 aprilie 1635. Intr-o alta marturie scrisa la 27 noiembrie 1640, Matei Basarab spune ca a zidit manastirea „de iznoava de intemei”. El o insira printre manastirile pe care le-a ctitorit (Arnota, Caldarusani, Brancoveni, etc).

Biserica de piatra, aleile din jurul ei si chiliile Manastirii

Pisania bisericii de zid, aflata deasupra intrarii principale, care dateaza din anul 1715, scrisa la porunca lui Stefan Cantacuzino (1714-1716), confirma cele aflate in documentul din 1640 si anume: faptul ca biserica de zid a fost construita de Matei Basarab. De fapt si Pomelnicul Manastirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de Bucuresti la anul 1804, dupa cel din 1715, la fila numarul 6 il atesta ca ctitor pe Matei Basarab.

–“Manastirea Dintr-un Lemn, unde sa cinsteste si sa praznuieste hramul Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Marii, iaste zidita si inaltata din temelie de raposatul intru fericire, Maria Sa, bunul crestin domnu Io Matei Basarab Voievod…” – (Preot Dumitru Balasa, Pomelnicul Sfintei Manastiri Dintr-un Lemn, in rev. Mitropolia Olteniei, nr.4-5, 1956, pagina 260).

Tot cu Matei Basarab incepe si pomelnicul din 1845 scris de GheorgheGherontie de la Hurezi (1863), document ce se pastreaza in original in colectia manastirii. Cu toate acestea, diaconul Paul de Alep, care viziteaza manastirea intre 1653-1658, la aproximativ 20 de ani dupa intemeierea bisericii de piatra, adauga la cele conservate de traditia locala si de documentele scrise pana atunci, ca Manastirea Dintr-un Lemn este ctitoria unui mare boier si spatar, contemporan cu Matei Basarab.

– “Un mare dregator, spune el, pasionat sa cladeasca biserici si manastiri, dintre care (pe) unele le-a cladit el insusi…, (pe) altele le are mostenire de la stramosii sai, cea dintai manastire (a acestui dregator) este Bistrita, apoi Manastirea Dintr-un Lemn, de maici, manastirea Arnota, Gura Motrului (zidita de el) si Manastirea Brancoveni. Toate manastirile care au fost zidite de Matei Basarab le-au luat in seama sa, fiindu-i ruda cea mai apriopiata, el se ocupa acum cu administrarea lor.” – (“Calatoriile Patriarhului Macarie in Tarile Romane” 1653-1658, Bucuresti, 1990, pagina 198).

La cele afirmate de diaconul Paul de Alep si in baza unor documente mai recente, Radu Creteanu afima ca „autorul celei de a doua etape constructive a Manastirii Dintr-un Lemn (deci a complexului edificiilor din piatra), din care face parte in primul rand biserica din zid, nu poate fi altul decat insusi Preda Brancoveanu, fost mare spatar si mare clucer, mare vornic, viitor mare ban, cel mai mare boier al vremii sale.”– (“Radu Creteanu, Manastirea Dintr-un Lemn” , Ed. Meridiane 1966, pagina 9). 

Unele documente afirma ca Matei Basarab este ctitorul bisericii de piatra, iar altele il prezinta pe Preda Brancoveanu. Este foarte posibil ca la constructia acestei manastiri sa fi contribuit atat Voievodul, cat si ruda sa, marele boier Preda Brancoveanu. Acest fapt e confirmat si inscriptiile de pe tablourile ctitorilor din pronaosul bisericii din piatra, care azi numai exista, fiind inlaturate cu ocazia restaurarii din 1926-1936.

Biserica de zi, in forma ei actuala, prezinta, in linii generale, arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este in plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termina cu un pridvor pe stalpi. Un brau de caramida in dinti de fierastrau si altul simplu suprapus despart biserica, la exterior, in doua register succesive. Din pictura originala si cea din anul 1684 nu se mai pastreaza decat chipul Maicii Domnului din timpanul intrarii in pronaos, deasupra pisaniei. Actuala pictura dateaza din anul 1841.

Pe langa Icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul manastirii, se pastreaza cele doua policandre de la Serban Cantacuzino si doamna Marica Brancoveanu, cele trei icoane mari imparatesti, precum si alte 36 de icoane mai mici (praznice) zugravite in anii 1833–1840 de Gheorghe–Gherontie de la Hurezi. In 1715 Serban Cantacuzino restaureaza in intregime clopotnita manastirii, situata la intrarea in incinta principalasi Casa Domneasca.

Dupa restaurarea din 1938-1940, facuta de Ministerul Aerului si Marinei, acest ansamblu monahal a devenit in mod simbolic altar de inchinare pentru aviatori si marinari.

Cazare Manastirea Dintr-un Lemn

Hram: Nasterea Maicii Domnului

Adresa: comuna Francesti, judetul Valcea
Stareta: Emanuela Oprea

Telefon: 0040.250.765.224 / 0040.250.762.756

Cazare: – 9 camere cu 2 paturi (***)

– 2 camere cu 2 paturi (mansarda, categoria a II-a)

– 5 camere cu 4 paturi (mansarda, categoria a II-a)

Bibliografie:

http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-destinatie-de-weekend-manastirea-dintrun-lemn-judetul-valcea

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-dintr-lemn-67854.html

http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-dintr-un-lemn-francesti-valcea/

Informatii suplimentare din pliantele manastirii si prin prisma vizitarii acestui lacas de cult.

 

Adrian Dobrin, Curs Agent de turism-ghid 2016

09.12.2016

 

 

 

 

Targu Jiu – Acasa la Brancusi


Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creeaza ca un zeu !”

Constantin Brancusi

Orasul Targu Jiu, potential turistic

Aparat de vitregiile naturii, ca si cum Dumnezeu insusi l-ar fi adapostit intre dealuri pentru a-i ocroti pe fii sai, Targu Jiul este binecuvantat cu veri calde si ierni linistite, cu imprejurimi ospitaliere, locuri de refugiu pentru gorjeni la fiecare sfarsit de saptamana. Atat de frumoase sunt varfurile Parangului, care se vad chiar din mijlocul  orasului, inzapezite uneori pana tarziu, spre mijlocul lui iunie, ca orice trecator care strabate orasul va vrea sa ajunga in preajma lor cat mai repede.

targu-jiu

Targu Jiu. Sursa: worldwideromania.com

Pornind din Targu Jiu, poti alege incantatoare trasee montane, cu popasuri la stane sau pensiuni, te poti reculege in manastirile si schiturile durate chiar sub poala muntelui, poti explora pesteri si chei salbatice sau, echipat cum trebuie, te poti lasa in voia apelor involburate de munte.

Daca esti un iubitor al istoriei, poti cerceta povestile si legendele locului si vei afla ca Targu Jiul a fost loc de intalnire pentru negustorii de dincoace si de dincolo de munti timp de secole.

Pe la 1406, cand Mircea cel Batran ajungea la Tismana, la Cuviosul Nicodim, egumenul Sfintei Manastiri, domnitorul semna un document care atesta pentru prima data existenta localitatii. Printre cei prezenti la semnarea acestuia se aflau „toti egumenii manastiresti si cu toti boierii domniei mele. De asemenea si jupan Brata sa-i fie hotarnic, pentru ca a fost si acest judet al Jiului”.

In 1597, in timpul lui Mihai Viteazul, Targu Jiul este mentionat deja ca oras. Locuitorii sai isi diversifica ocupatiile, iar in cursul secolelor XVIII – XIX, aici se construiesc biserici si cladiri impunatoare, apartinand unor boieri si demnitari cu functii importante in stat: banul Cornea Brailoiu, samesul Vasile Monaga, prieten al lui Tudor Vladimirescu, spatarul Dumitru Maldarescu, slugerul Barbu Ganescu si altii.

Orasul si locuitorii sai scriu pagini intregi din istoria Romaniei, prin conducatorul Revolutiei de la 1821, Tudor Vladimirescu si capitanii sai de panduri – fratii Buzesti, apoi Gheorghe Magheru si Christian Tell, conducatorii Revolutiei de la 1848 si, mai tarziu, in Primul Razboi Mondial, prin „Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu.

Beneficiind de o dezvoltare economica ascendenta, Targu Jiul atrage cunoscuti oameni politici si intelectuali, dar mai ales ofera un cadru potrivit dezvoltarii artelor. Din capitala Gorjului au plecat spre importante dregatorii ale tarii Constantin Savoiu, Grigore Iunian, Titu Frumusanu, Vasile Lascar, Nicolae Hasnas.

Targu Jiul se poate lauda cu cateva initiative culturale in premiera: intaia revista scolara din Regat – Amicul tinerimii (aparuta la Gimnaziul Tudor Vladimirescu in 1895), prima reprezentatie teatrala din judet, in anul 1834, prima tipografie din judet, a lui Nicu D. Milosescu, precum si cu intemeietorul litografiei artistice romanesti, Witold Rolla Piekarski.

La acestea se adauga si alte actiuni la nivel de judet: primele cercuri culturale si miscarea cooperatista– Noul iluminism, pornita in Gorj si generalizata apoi in tot Regatul, la sfarsitul secolului XIX, prima editura sateasca– Ram, din comuna Aninoasa. Se infiinteaza numeroase institutii culturale si de invatamant: Teatrul Milescu, Teatrul Roman din Targu Jiu, presa de informatie si culturala, tipografii, edituri, scoli secundare, Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”, Muzeul Gorjului, Scoala de ceramica, Societatea Filarmonica „Lyra Gorjului”, biblioteca publica, societati si fundatii culturale, Teatrul-cinema Caldaruse.

O asemenea dezvoltare a artelor a dus, firesc, la aparitia unor personalitati celebre care si-au pus amprenta pe viata culturala a Targu Jiului: Iosif Keber in pictura, Jullius Doppelreiter in arhitectura, in teatru si opera Aristizza Romanescu, Elena Theodorini si Elvira Godeanu, care s-au consacrat pe marile scene ale tarii si ale lumii, mai tarziu Sergiu Nicolaescu, iar in muzica populara, Maria Tanase si Maria Lataretu.

Parintele sculpturii moderne, Constantin Brancusi

In prima jumatate a secolului XX, familia Gheorghe si Arethia Tatarescu a avut o influenta covarsitoare asupra dezvoltarii economice, sociale si culturale a Gorjului. Prim-ministru al Romaniei, Gheorghe Tatarescu a sprijinit infiintarea primelor unitati industriale din Gorj, iar Arethia Tatarescu a infiintat ateliere de tesut pentru covoarele oltenesti, iar in calitate de presedinta a Ligii Femeilor Romane din Gorj, a organizat infiintarea caselor memoriale ale Ecaterinei Teodoroiu din Vadeni si a lui Tudor Vladimirescu din Vladimir, a comandat si finantat ridicarea celor mai importante monumente in memoria eroilor gorjeni: Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, realizat de Milita Petrascu si Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, creat de cel mai mare sculptor al Romaniei si parintele sculpturii moderne, originar din Hobita Gorjului, Constantin Brancusi.

Plecat din Gorj sa impuna un nou concept artistic Parisului si lumii intregi, Brancusi isi va implini in anul 1938, prin Ansamblul Monumental de la Targu Jiu, una dintre cele mai mari dorinte ale sale. Intr-o scrisoare catre sculptorita Milita Petrascu, se confeseaza: „Nu-ti pot spune cat de fericit voi fi sa realizez ceva acasa”.

In anii de dupa Primul Razboi Mondial, care a fost Razboiul reintregirii neamului pentru romani, in satele si orasele Romaniei se ridica numeroase monumente inchinate eroilor cazuti pe campul de lupta. Gorjul nu face exceptie.

In Targu Jiu trebuiau marcate in mod aparte Luptele de la Podul Jiului, cand locuitorii orasului (batrani, femei, copii), sub comanda comisarului Ioan Popilian, resping invazia trupelor germane care atacau orasul pe la Podul Jiului.

In ziua de 7 octombrie 1933 soseste la Targu Jiu M.S. Regele Carol al II-lea, care decoreaza orasul pentru actele de vitejie din ziua de 14 octombrie 1916.

Liga Femeilor Gorjene, prin presedinta ei, Arethia Tatarescu, comanda sculptoritei Milita Petrascu un monument inchinat Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, cazuta in luptele de la Marasesti, in data de 22 august 1917. Pe data de 8 septembrie 1935 are loc inaugurarea acestui monument, in prezenta Regelui Carol al II-lea, a diplomatului Nicolae Titulescu si Guvernului Gheorghe Tatarescu.

In a doua jumatate a anului 1935, Arethia Tatarescu, presedinta Ligii Femeilor Gorjene si sotia primului-ministru al Romaniei, il invita pe Brancusi la Targu Jiu pentru a ridica un monument in „memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit in razboiul de intregire”, lucru pe care Brancusi il accepta cu foarte multa bucurie.

Anii 1936, 1937 si 1938 sunt ani de mare efervescenta la Targu Jiu. In mai 1936, Targu Jiul este clasat „oras de interes turistic”. In 1937 se decide trasarea Caii Eroilor in linie dreapta, de la malul Jiului, prin Gradina Publica, pana la targul saptamanal, unde Brancusi hotarase sa amplaseze Coloana, incepe turnarea modulelor Coloanei in Atelierele Centrale Petrosani. Blocurile de travertin aduse de la Bampotoc, Deva, sunt taiate si asamblate sub indrumarea directa a lui Brancusi, care amplaseaza Poarta Sarutului putin mai in interiorul gradinii publice.

Liga Nationala a Femeilor Gorjene pune la dispozitie fonduri pentru exproprierea unor terenuri de pe traseul Caii Eroilor si pentru terminarea Bisericii Sfintii Apostoli, a carei constructie fusese abandonata de multi ani, din lipsa de fonduri.

In toamna aceluiasi an, sub coordonarea ing. Stefan Georgescu-Gorjan, se toarna fundatia Coloanei, se monteaza miezul central, apoi se asambleaza toate elementele si semielementele.

Brancusi este prezent la tragerea primelor elemente ale Coloanei. Tot spre finalul anului, se amenajeazasi aleile din Gradina Publica, dupa indicatiile lui Brancusi.

Pe data de 7 noiembrie 1937, Patriarhul Miron Cristea oficiaza slujba de sfintire a Bisericii Sfintii Apostoli de pe Calea Eroilor, in prezenta familiei Tatarescu, a garzii militare regale si a numerosi locuitori ai urbei.

In anul urmator, 1938, se metalizeaza Coloana fara sfarsit; Brancusi sculpteaza si definitiveaza Poarta Sarutului, precum si cele doua banci pe care le amplaseaza de o parte si de alta a Portii.

Este asamblata Masa Tacerii, din doua variante comandate de artist, sunt amplasate cele 12 scaune cu fata rotunda in jurul Mesei si 30 cu fata patrata de-a lungul aleei care uneste Masa cu Poarta.

Masa tacerii, alaturi de Coloana Infinitului si Poarta Sarutului reprezinta una din cele trei piese de sculptura monumentala ale Ansamblului Monumental din Targu Jiu a sculptorului roman Constantin Brancusi.

masa-tacerii_financiarul-ro

Masa Tacerii. Sursa: financiarul.ro

Masa tacerii, lucrata in calcar, reprezinta masa dinaintea confruntarii in batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulara a celor 12 scaune-clepsidre, care il masoara. Totul decurge in tacere.

poarta_sarutului_libertatea-ro

Poarta Sarutului. Sursa: libertatea.ro

Poarta sarutului, care se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului, este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decat ale coloanelor, avand latimea de 5,45m, inaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m.

Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atat de caracteristic operei lui Brancusi. Arhitrava are de asemenea incrustat acest simbol, ca un fel de filigran. In plus, tot in filigran se afla incrustatii ce aduc cu un fel acoperis al portii, ca si cand poarta ar fi acoperita cu sindrila.

Bolta portii are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor. Poarta sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizand triumful vietii asupra mortii.

coloana_infinitului_roportal-ro

Coloana Infinitului. Sursa: roportal.ro

Coloana fara Sfarsit reprezinta un adevarat „testament spiritual” al marelui artist, un adevarat Axis Mundi menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului, fiind considerata de catre Sidney Geist „punctul de varf al artei moderne”. Inalta de 29,33 m, ea este constituita din 16 module romboidale din fonta alamita.

Modulele de 1,80 m inaltime si aproximativ 860 Kg sunt montate pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Coloana a fost turnata in fonta in septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petrosani (ACP).

Seful proiectului a fost inginerul Stefan Georgescu-Gorjan, proiectul de executie si calculele au fost facute de inginerul Nicolae Hasnas, executia stalpului central a fost coordonata de maistrul-sef Ion Romosan iar executia modelului in lemn al margelelor a fost facuta de maistrul tamplar Carol Flisec in colaborare directa cu Brancusi, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.

Elementele componente ale coloanei sunt urmatoarele:  – nucleul metalic din teava patrata cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m si 9,4 m, fundatia din beton, care ajunge la adancimea de 5m, cu o forma de trunchi de piramida, cu baza mare de 4,5 , orientatain jos.

Asa zisa teava patrata care formeaza nucleul metalic este realizata din patru profile de cornier cu aripi egale pozitionate astfel incat sa formeze un patrat.

Teava patrata astfel formata este captusita, prin nituire, atat pe interior cat si pe exterior cu tabla groasa de 20 cm. Cele trei tronsoane se asambleaza unul in prelungirea celuilalt cu ajutorul unor suruburi si piulite. Numarul niturilor folosite la captusire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit fata de celalalt nit.

“Margelele” cum le numea Brancusi, din fonta, “insirate” pe nucleu, in numar de 17:

Un semielement de baza, cu inaltimea de 136 cm;

15 moduli octaedrici, cu inaltimea de 180 cm fiecare;

Un semielement la varf cu inaltimea de 90 cm, acoperit cu un capac.

Alamirea Coloanei s-a facut la fata locului, aplicand prin pulverizare sarma de alama. Aceasta tehnologie a fost utilizata la vremea respectiva pentru prima data in Romania si a fost adusa special din Elvetia. Greutatea totala a Coloanei (nucleu + “margele”) este de 29.173 kg.

Comanditara lucrarii a fost Aretia Tatarescu (prin Societatea “Liga Nationala a Femeilor Gorjene”), care i-a acordat lui Brancusi deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar.  In anii ’50, guvernul roman, sub influenta sovieticilor a planuit sa demoleze coloana, considerand ca sculptura lui Brancusi ar fi un exemplu de sculptura burgheza. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodata pus in aplicare.

Ansamblul sculptural Constantin Brancusi de la Targu-Jiu, cunoscut si sub numele de Ansamblul monumental de la Targu-Jiu, este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial, proiectat si construit de Constantin Brancusi. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana fara sfarsit, sunt dispuse pe aceiasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime totala de 1.275 m.

In data de 27 octombrie 1938, dupa mai multe amanari, se inaugureaza intregul ansamblu, printr-o procesiune de amploare, la care participa inalti oficiali, ofiteri, reprezentanti ai casei regale si ai clerului, dar si intreaga comunitate locala. Din pacate, Brancusi fusese nevoit sa plece din tara cu ceva timp inainte. Nu se mai intoarce niciodata. Se stinge din viata la Paris, pe 16 martie 1957.

Potential turistic antropic al judetului Gorj

 Pe langa Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi de la Targu Jiu, orasul, respectiv judetul Gorj dispune si de multe alte resurse antropice cu un deosebit potential turistic, dintre care amintesc doar cateva, respectiv:

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Caii Eroilor si a fost integrata creatiei brancusiene, realizand o legatura intre elementele ansamblului sculptural. Ridicata pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brancusi, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executata in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.

Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioara si cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instaleaza telefoanele si se achizitioneaza un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.

Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos.

Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala.

Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala – a fost contruita in anii 1896 – 1898. Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revolutiei de la 1821 si al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades.

Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, dateaza din anul 1884. In aceasta casa a vazut lumina zilei Catalina – eroina nationala. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Razboi Mondial. A cazut eroic in fruntea plutonului pe care il comanda, ca sublocotenent, in luptele de la Marasesti – august 1917.

Muzeul Judetean Gorj a fost fondat in anul 1894, prin stradania lui Alexandru Stefulescu. Cladirea a fost renovata in anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacica, daco-romana, documente din timpul primelor formatiuni statale, din feudalism si din perioada moderna.

Muzeul de Arta a fost infiintat in anul 1984, iar din 1993 functioneaza in sediul situat in Parcul Central al municipiului. Ofera vizitatorilor icoane romanesti vechi de o valoare artistica deosebita, studii si picturi de Vasile Blendea si Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea apartinand scolilor flamanda si italiana, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba si multi alti artisti clasici si contemporani.

Biblioteca Judeteana „Christian Tell” din strada Eroilor, este unul dintre spatiile importante de promovare a culturii, de formare intelectuala si de educatie permanenta din municipiul Targu-Jiu si din judetul Gorj. Bibiloteca judeteana organizeaza, in colaborare cu alte institutii, diverse manifestari de anvergura, cu caracter national sau interjudetean.

Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” infiintat la 6 iunie 1993, are o importanta deosebita prin punerea la dispozitia publicului a acelui spatiu cultural de exceptie, in care se poate dezvolta miscarea teatrala si se pot forma generatii viitoare de actori, urmasii Elvirei Godeanu. De la data de 26 octombrie 2002, teatrul dispune de o sala noua, moderna, in care au loc stagiuni teatrale apreciate de public, festivaluri de teatru si alte tipuri de manifestari culturale.

Casa Cornea Brailoiu a fost construita in anul 1710 la Vadeni si este monument istoric si de arhitectura in stil brancovenesc. In incinta a fost zidita o biserica.

Casa Vasile Moanga, din starda Siret, a fost construita in jurul anului 1770, fiind proprietatea samesului Vasile Moanga, prieten al lui Tudor Vladimirescu, caruia conducatorul revolutiei i-a destainuit in ianuarie 1821 planul miscarii organizate cu pandurii sai.

Casa spatarului Dumitru Maladrescu este situata pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 36, fiind una dintre cele mai vechi si mai interesante case din punct de vedere arhitectonic. Are un bogat trecut istoric, amintind de diplomatie (a boierilor si conducatorilor locului), dar si de cruzime (dupa infrangerea Revolutiei din 1821 turcii au facut gramezi din capetele pandurilor pe care-i omorau).

Casa slugerului Barbu Ganescu se afla in vecinatatea Palatului Administrativ (actual) si reprezinta un monument de arhitectura gorjeana veche, datand din secolul al XVIII-lea. In aceasta casa a fost gazduit Constantin Brancusi in anii 1937 – 1938, cand a lucrat la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

Casa Memoriala Iosif Keber este situata pe str. 11 Iunie 1848 si gazduieste o colectie de pictura si o biblioteca de arta, fiind considerata monument de arhitectura.

Cismeaua (Fantana) Samboteanu este situata in apropierea Castelului de Apa si a fost construita la sfarsitul sec. al XVIII-lea, de catre clucerul Ianache Samboteanu, ispravnic al judetului Gorj, fiind locul de unde sacagii au aprovizionat cu apa locuitorii orasului.

Biserica Catedrala (Biserica Sfintii Voievozi sau Biserica Negustorilor) din Piata Victoriei, a fost construita de negustorii orasului (ctitorii importanti fiind Dobre Sarbu si Radu Cupetu) incepand din 1748, pe locul alteia mai vechi, ce fusese ridicata in anul 1717. Pictura exterioara se remarca prin zugravirea chipurilor de prooroci, ea fiind imbogatita ulterior, la restaurarea din perioada 1933-1940, prin contributia renumitului pictor Iosif Keber.

Biserica Sfantul Nicolae, din strada 11 Iunie 1848, a fost construita in secolul al XVIII-lea prin grija protopopului Andrei Schevofilax, in stilul arhitectonic bizantin. Ca si in cazul Bisericii Catedrale, pictorul Iosif Keber si-a adus contributia de artist la refacerea picturii exterioare din anul 1980.

Manastirea Polovragi se afla asezata in zona de contact a Carpatilor cu Subcarpatii in apropierea Pesterii Polovragi (pe care a si avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Oltetului. Manastirea are o vechime de peste 500 de ani.

Comuna Polovragi isi trage numele de la o planta rara ce creste pe aici, „polovragi”, folosita de un vraci vestit ce traia in pestera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului si oaselor. Sapaturi arheologice facute la Polovragi au dat la iveala urmele unei cetati si ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , in fiecare an, in ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se aduna gorjeni, valceni dar si transilvaneni.

Statiunea Ranca, situata de-a lungul Soselei Transalpina, are doua partii dotate cu teleschi si instalatie de nocturna, fiind cea mai renumita statiune de schi din Carpatii Olteniei. Fiind declarata ca avand cel mai mare potential turistic de iarna nevalorificat din Romania, statiunea detine un domeniu schiabil foarte mare, situat intre altitudinile de 1600 m si pana la 2100 m. Zona este in dezvoltare, numarul de spatii de cazare si alimentatie publica crescand de la an la an.

Manastirea Icoana (Crasna – Carpinis) a fost ridicata la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997.

Manastirea (Schitul) Crasna a fost intemeiat in anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filisanu, fiind o manastire de calugari.

Muzeul Arhitecturii Populare Curtisoara, infiintat in anul 1975, cuprinde un numar de 30 de obiective care surprind modul de viata al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit in jurul ansamblului format din Cula Cornoiu si celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stapanit.

Castrul Roman de la Bumbesti Jiu avea rolul de a apara si asigura intrarea in defileul Jiului precum si de a supraveghea populatia dacica de aici. Castrul a fost construit si folosit intre cele doua razboaie de cucerire a Daciei de catre romani (101-102 si 105-106); a fost construit initial dintr-un val de pamant iar mai apoi, in anul 201, s-au ridicat ziduri de piatra. Astazi se mai pastreaza doar latura de est (167 de metri) si partial latura de sud (88 de metri). In anul 2002 in interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alcatuit din 92 de monede din argint, care acopera o perioada de aproape 50 de ani.

Ruinele Manastirii Visina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 – 1418).

Manastirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Numele manastirii este dat de trecatoarea unde se afla, cuvantul LAINICI fiind de origine greceasca si avand semnificatia de „trecatoare prin munti de piatra”.

Biserica veche zidita a fost ridicata in anii 1812 – 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn in forma de corabie (construita in 1770 – 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica, lateral de cea veche – sub forma de cruce greaca. In apropierea manastirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se afla Schitul Locurele, sfintit in anul 1860.

casa-memoriala-constantin-brancusi_amfostacolo

Casa Memoriala Constantin Brancusi. Sursa: amfostacolo.ro

Casa Memoriala Constantin Brancusi a fost inaugurata in anul 1971, fiind un monumet de arhitectura taranesca. Constantin Brancusi (1876 –1957 ) a fost un sculptor roman cu contributii covarsitoare in sculptura contemporana. Considerat de unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brancusi este fara indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii.

A urmat Scoala de Arte si Meserii in Craiova, la Bucuresti si München; dupa sase luni porneste pe jos prin Bavaria, pana in Franta, de unde ia trenul pana la Paris – unde a trait mare parte a vietii. In 1905 reuseste la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.

A murit la 81 de ani, lasand in urma 1200 fotografii si 215 sculpturi de o valoare estetica si culturala incalculabila.; este inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris si Bucuresti.

In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi – Madame LR a fost vanduta cu 37 milioane USD.

Trupul omenesc este frumos numai in masura in care oglindeste sufletul”.

Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creeaza ca un zeu !”

Constantin Brancusi

Manastirea Tismana este cea mai veche manastire din Tara Romaneasca. Ctitorul manastirii a fost calugarul Nicodim. Legenda spune ca Nicodim a umblat mult pe valea raului si frumusetea peisajului a fost hotaratoare in alegerea locului pentru ridicarea lacasului sfant, pe stanca Starminei, cu o cascada ale carei ape se pravaleau de la inaltimea de 40 m in albia raului. Au fost si alte motive in alegerea locului: pastravul raului, padurile de castan comestibil, nucul si vita-de-vie care creste si in stare salbatica, dar si evenimentele istorice legate de mentinerea independentei Tarii Romanesti si stavilirea inaintarii influentelor catolice la sud de Carpati. Pe spatele unui document al domnitorului Tarii Romanesti Dan al II-lea sunt consemnate doua date si anume ca biserica s-a sfintit in anul 6886, adica 1377-1378 si ca Nicodim a murit in anul 6915 (1406-1407). In apropierea manastirii se gaseste Schitul Cioclovina.

Casa Memoriala Tudor Vladimirescu – cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la inceputul secolului al XIX-lea si sa zugraveasca prin imagini si documente viata si activitatea lui Tudor. Este situata la 50 km sud est de Tg-Jiu.

Potential turistic natural al judetului Gorj

Relieful judetului Gorj prezinta o armonie si o frumusete rara care atrage atentia oricarui calator. In partea de nord se ridica Muntii Godeanu, Valcan si Parang, cu varful Parangul Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboara treptat in depresiuni subcarpatice.

Cele mai spectaculoase obiective turistice naturale sunt cheile si pesterile situate pe bordura sudica a Carpatilor, la contactul cu Subcarpatii.

Cheile Oltetului se intind numai pe o distanta de 1,5 km, dar sunt deosebit de pitoresti, cu pereti verticali,  situati  la  departare  4,5  m  unul  de  celalalt  la partea inferioara a vaii si de 10-20 m la partea superioara. In Cheile Oltetului se afla intrarea in Pestera Polovragi, cheile fiind strabatute pe toata lungimea lor de un drum forestier, care in anumite portiuni a fost  sapat in stanca si stanca formeaza un fel de copertina, sporind pitorescul vaii. Pestera Polovragi este  rezultatul  activitatii  unui  vechi  curs subteran al Oltetului, care a dizolvat carbonatul de calciu in drumul sau. Ca urmare a cercetarilor facute de Cercul de Speologie „Focul Viu” din Bucuresti, in anul 1974, lungimea totala a galeriilor cunoscute a ajuns la 9000 m.

Descrisi si cartati nu sunt decat 3200 m, doar galeriile cunoscute anterior. Pestera este sapata de apa prin dizolvarea carbonatului de calciu in versantul stang al Cheilor Oltetului , iar gura  pesterii se afla la circa 200 m de la intrarea in chei, la o inaltime de 20 m fata de  talvegul Oltetului. Pestera Polovragi este o pestera usor de parcurs si este electrificata.

In trecut, pestera a fost adapost si refugiu pentru haiduci. Se pare ca in anul 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat in aceasta pestera armele  aduse de la Sibiu. Legenda spune ca Pestera Polovragi a fost lacasul zeului geto-dec  Zalmoxis, iar in apropiere s-au descoperit ruinele unei cetati dacice.

Cheile Galbenului au  versantii  indepartati,  cu  scurgeri de grohotisuri  aspect  care demonstreaza un proces intens de degradare al rocilor.

Pestera Muierii este situata in versantul drept al Cheilor Galbenului, cu o altitudine de 751 m in Muntii Parang, avand o lungime de 3 566 m, dispusa pe patru nivele. Pestera Muierii este prima  pestera  din Romania electrificata. Numele pesterii a fost dat de localnici datorita faptului ca in timpul unor lupte in apropiere, barbatii plecau sa infrunte navalitorii, iar muierile si copiii se adaposteau in pestera.

In pestera se gasesc o serie de formatiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri – in functie de forma pe care au capatat-o: Orga, Domul Mic, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul,  Candelabrul Mare, Cadana, Mos Craciun, Dropia, Uliul Ranit, iar datorita scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratura ruginie – aceasta se numeste  Stanca Insangerata.  In galeria principala se se afla o zona in care podeaua pesterii are numeroase bazine, uneori, mai ales primavara, pline cu apa,  ce poarta numele de Bazinele Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Ursilor unde s-au  gasit numeroase fosile, resturi scheletice si peste 100 de cranii ale ursului de pestera (Ursus Spelaeus), specie disparuta, dar si alte resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre salbatice, lupi, mistreti, fosile care dovedesc si modificari climatice din indepartatele ere geologice.

Pestera se afla pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente istorice atesta ca de aici se extragea fierul, de unde si toponimicul asezarii.

Muntii Parang ating inaltimea maxima de 2519 m in vf. Parangu Mare, prezentand peisaje de mare atractivitate si forme de relief dintre cele mai pitoresti. In Gorj exista mai multe trasee montane marcate (atat in Parang, cat si in Valcan).

Transalpina (DN 67C) leaga Oltenia de Transilvania, de la  Bengesti, Novaci, peste Muntii   Parang,   pana   la Sebes in judetul Alba. Cu secole in urma acest traseu era o carare prapastioasa folosita de ciobanii din Marginimea Sibiului pentru trecerea turmelor de oi spre Oltenia, dar si drumul pribegiei pentru multi ardeleni persecutati social, national si religios de statul Austro-Ungar, care treceau muntii in Tara Romaneasca, stabilindu-se in Gorj, Valcea, Arges, cunoscuti sub denumirea de ungureni, adica  pastori, ciobani, crescatori de oi. Asa se explica identitatea portului, a obiceiurilor si traditiilor la populatiile de pe ambii versanti ai Meridionalilor.

La realizarea acestei cai rutiere au lucrat romanii in anul 104 d.Hr. pentru  deplasarea armatelor lor spre capitala statului dac Sarmisegetuza. In timpul Primului Razboi Mondial a fost pietruita de armata germana, din ratiuni militare. In  anul 1933 a fost reconstruita de regele Carol al II-lea care a fost impresionat  de  frumusetea  si  salbaticia  peisajului  prin  care  trecea  soseaua. Inaugurarea soselei a  avut loc in anul 1935 la Poiana Sibiului.

Transalpina este cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2.145 m), fiind finalizate de curand lucrarile de asfaltare a acesteia.

defileul-jiului_roturism-info

Defileul Jiului. Sursa: roturism.info

Defileul Jiului, avand o lungime de 30 km, este unul dintre cele mai spectaculoase si salbatice defilee din Carpati. Soseaua si calea ferata ce trec peste sectoare de vale adanca, strabatand sectoare cu viaducte si tunele constituie ele insele o atractie turistica. Parcul National „Defileul Jiului” ocupa o suprafata de 11.127 de hectare fiind localizat pe valea Jiului intre muntii Valcan si muntii Parang.

Spectaculoase, Cheile Sohodolului, sunt situate intr-o rezervatie complexa, (pe o lungime de 10 km), de interes peisagistic si floristic, ce prezinta: pesteri, izbucuri, vegetatie de stancarie calcaroasa cu multe raritati floristice, specii rare de fauna etc.

In Cheile Sohodolului intalnim sapate in stanca obiectivele naturale: “Narile” si “Inelul”.

Zona Tismana (zona carstica, rezervatie naturala). Numele Tismana vine de la coniferul tisa, arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare rosiatica ce se gasea cu secole in urma in zona.

La altitudinea de 350 – 600 m, se afla, pe o suprafata de circa 60 ha, o rezervatie de castani comestibili ce reprezinta o insula de vegetatie submediteraneana. Tismana este de asemenea locul unde apar mai multe pesteri, urmare a petrografiei regiunii si a liniilor de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale.

Interesanta este Pestera Tismana, cunoscuta sub denumirea de „Pestera Tezaurului”, din apropierea manastirii Tismana, pestera din care tasneste un suvoi de apa ce formeaza o cadere de 50 m inaltime.

In partea nord-estica a judetului gasim Parcul National Cerna – Domogled si izvoarele Cernei. In cadrul Parcului sunt incluse si: Piatra Closanilor din comuna Pades, rezervatie complexa cu relief calcaros, rezervatie de stancarie cu elemente specific mediteraneene (1.730 ha), Pestera Closani, Cheile Corcoaiei – pe o lungime de 40 km.

Municipiul Targu Jiu se afla la intersectia paralelei 45° latitudine nordica cu meridianul de 23° longitudine estica, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, in plina zona temperata. Asezat la 18 km spre sud de lantul Muntilor Carpati, in cuprinsul Podisului Getic, in Depresiunea Targu Jiu – Campul Mare sau Depresiunea Olteana (una dintre cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluenta Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfasurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul raului Jiu, de o parte si de alta, iar de la vest la est o intindere de circa 10 km.

Clima este temperat continentala de deal, cu 190 de zile fara inghet, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vant dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variaza in limite largi ca urmare a diferentelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Targu Jiu, in depresiune, de aproximativ 3° C pe muntii cu altitudini mijlocii si de 0° C sau sub 0° C pe muntii inalti.

Mihaela Diaconescu, Curs Agent de turism-ghid 2016