De la dorinta la materializare


Motto: “Opreste-te…atata trebuie sa faci”Dorinta

Cu totii avem dorinte, vise si asteptari sa ni se implineasca. Este normal si firesc. Depinde insa ce facem pentru a se manifesta…

Avem dorinte. Pentru noi sunt cele mai importante, si cele mai bune implicit. Cum se realizeaza ele in fapt, noi nu prea stim. Adica, nu stim in realitate nici cat sunt de benefice sau nu…

Si ce facem? Ne stabilim un punct de reper, si incepem sa construim in jurul lui, actionand. Cand iese, ne bucuram, cand nu…tragedie mare…

Trebuie sa devenim constienti ca suntem interconectati cu Eco-Sistemul sau Universul sau Tot ceea ce ne inconjoara. Orice informatie pleaca de la noi: prin gand, vorbire sau actiune va genera un raspuns al Universului! Altfel spus, nu este Nimeni altcineva de vina pentru ceea ce noi traim, caci ne construim singuri viata, e adevarat, si prin actiunile trecute.

In fapt, cum actionam? De cele mai multe ori, conditionand. Este ca un fel de loterie. Inchipuiti-va un GPS caruia ii dam punctul de pornire, destinatia, dar in acelasi timp ii spunem: vreau la stanga, si acum la dreapta si tot asa. Ce credeti ca va rezulta? GPS-ul nu va mai stii sa dea solutia… Cam asa este si cu actiunile noastre. Conditionam prea mult, si avand in vedere perceptia noastra mai mult decat limitata cu privire la modul cum se creeaza interactiunile in Univers, habar nu avem ca de cele mai multe ori ne obstructionam singuri. Universul raspunde intotdeauna! Dar raspunsul Universului este exact ceea ce noi am generat. Altfel spus, prin conditionari, generam automat constrangeri si implicit negativitate, iar raspunsul va fi pe masura. Si, in final dorinta noastra ne trezim ca se manifesta intr-un mod in care nu ne-am asteptat si care nici nu ne place. Cu cat generam mai multe actiuni haotice si/ sau negative, cu atat realizarea este mai departe de intentia initiala. Nu poti sa iti doresti un lucru bun pentru tine dar care sa genereze negativitate in jur! In fapt, acela nu mai este un lucru bun…

dorinta 3Credem ca atunci cand detinem controlul suntem stapanii…Nu detinem niciun control. Totul este aparent. Nici macar nu stim cum se intampla lucrurile in jurul nostru. Ne intalnim intamplator cu o persoana, si zicem: “ce coincidenta…” Coincidentele NU exista, pur si simplu noi nu stim care au fost interactiunile in Univers care au condus la acea intalnire numita coincidenta. Si atunci, cum poti sa mai crezi ca detii controlul?…

In realitate, atunci cand ajungem sa lucram in armonie cu Eco-Sistemul, nu mai simtim nevoia impetuoasa de a detine controlul. Pur si simplu, stii sa actionezi intr-un mod atat de pozitiv, iar restul, lucreaza Universul pentru tine… Dar aceasta vibratie de armonie incepem sa o intelegem cand ne conectam la vibratia Iubirii Neconditionate. Este iubire pentru oameni, plante, animale, Eco-Sistem, pentru tot ce ne inconjoara; nu doar pentru anumite persoane sau anumite animale…Iubirea neconditionata, Exista, si atat…Ea nu este de genul “uite acum, eu gandesc pozitiv si simt iubire…”, ci este o stare continua pe care o simti, in care traiesti. Cand traiesti in Iubire Neconditionata, si iti apare brusc un om care incepe sa strige la tine, primul impuls nu este sa ii raspunzi la fel. Pur si simplu, ii transmiti Iubire, si atunci acel om se va linisti instant…sau, va pleca de langa tine…

Marii invatati, cu totii spun in feluri diferite, acelasi lucru:

“Ura nu este cucerita prin ura, …ura este cucerita numai prin iubire”Buddha

“Daca nu iubesti din profunzimea ofensei care ti-a fost adusa, inca n-ai ajuns cu adevarat sa rascumperi, prin bine, raul”Vladimir Ghika

“Orice persoana este in mod natural un focar al iubirii” – Pr. Dumitru Staniloae

“Iubirea de mosie e un zid”Mihai Eminescudorinta 4

“Iubirea cheama iubire. Nu este atat de important ca sa fii iubit, cat sa iubesti tu cu toata puterea si cu toata fiinta.”Constantin Brancusi

“Opreste-te.. atata trebuie sa faci. Sa te opresti si sa privesti iara firul de iarba, sa vezi floarea, sa-i simti parfumul. Sa te inchini la Sfantul Soare si sa-i multumesti ca ti-a mai dat o noua zi. Sa asculti fosnetul frunzelor, ciripitul pasarilor si acolo, acolo in linistea aceea muta, acolo sa te gasesti tu pe tine din nou si vei deveni ceea ce ai fost candva, iarasi..” – Pr. Arsenie Boca

 “Doua inimi cand se-mbina,
Cand cufund pe tu cu eu,
E lumina din lumina,
Dumnezeu din Dumnezeu,”
Mihai Eminescu

Toti marii invatati, au ajuns la acea capacitate de cunoastere prin care sa curga in ei insisi Iubirea Neconditionata asa cum omul obisnuit, respira aerul…De aceea, spun ceea ce spun. Stiu ei ce stiu…

Despre Origini ne vorbeste parintele Arsenie Boca: “vei deveni ceea ce ai fost candva, iarasi..”. De admirat, caci desi era incorsetat de anumite dogme bisericesti, totusi a gasit moduri in care sa transmita subtil si in acelasi timp simplu, Adevarul si Cunoasterea lui.

Si, ca sa ma opresc la ultimul citat, Eminescu surprinde exact Esenta Vietii pornind de la Origini. Acele Origini, pe care Noi nu ni le mai amintim…Origini legate de fragmentare…

Nu se poate ca fiind din aceleasi Origini sa nu ne iertam sau si mai rau sa purtam resentimente adanci in noi. Este ca si cum ne-am condamna pe noi insine la uitarea eterna…

Usor de spus, dar greu de infaptuit. Greu, dar nu imposibil. Imposibilul reprezinta doar propriile noastre limitari…

Un om in esenta lui, adica in suflet isi doreste cele mai simple lucruri: pace, liniste, libertate, armonie, Iubirea Neconditionata…

Acestea le cautam continuu, intreaga viata. Dar pentru ca avem in spate adunate traume, frici si neiertari, facem greseli continuu care ne indeparteaza de dorinta adanca a sufletului nostru. As mai adauga spre incheiere ca de la iubire la ura este doar un pas iar de la ura la iubire reversul. Un soc puternic transforma iubirea in ura, iar ceea ce noi pastram este amintirea neiertarii. De aici, se declanseaza toate celelalte. Dureri adanci care parca vin dintr-un hau, care nu le putem identifica cu ceva real din viata traita Aici, Acum, si care totusi sunt in noi. Nu le putem explica, dar nici nu ne lasa sa ne eliberam…Amintiri, flash-uri ce razbat din subconstient…

Si atunci, ce este de facut? … Cautati sa depasiti imposibilul… Este suficient sa vreti cu adevarat, si, o data mecanismul declansat, restul informatiilor, ce aveti de facut, vin pe rand, la timpul lor…

Traim vremuri de schimbari. Si schimbarile se intampla cu o mare rapiditate. Nu lasati sa treaca timpul, caci inapoi nu se intoarce, si, intr-o buna zi, mai curand decat va ganditi, uitandu-va in jur veti vedea ca ati ramas in urma si atunci va veti intreba nedumeriti si retorici: “Cum a trecut timpul, asa? … “Si eu, unde eram?” …

Advertisements

Legea Oglindirii


legea-atractieiAlegem sa venim aici, pe Pamant pentru a implini anumite misiuni. Pe intelesul nostru, teluri sau obiective. Intentia este uneori de voluntariat. Odata ajunsi, ne supunem legii Pamantului, adica nasterea si implicit uitarea. Uitarea a ceea ce suntem, de unde venim si ce obiective avem aici. Intr-un fel e o adevarata loterie, sa incepem sa ne amintim. Riscam, caci depinde foarte mult de alegerile pe care le facem aici, in viata, si cu greu incepem sa ne reamintim. Exista intelegeri dincolo de puterea de intelegere a Ego-ului nostru, care ne pun in situatii diverse prin care noi sa ne reamintim ce avem de facut aici. Traim in prezent o perioada plina de schimbari care ne conduc catre evolutie.

Limbajul corpului fizic…

Ne imbolnavim brusc, sau ne trezim cu o tumoare, o rana, sau diverse alte manifestari in corpul fizic. Ce facem? Alergam la medic si ne indopam cu medicamente. Tratam simptomul fizic, se vindeca, si peste o perioada reapare. Se cheama ca e cronic. Sau, apare altceva in alta parte a corpului. Sau, apar mai multe disconforturi in acelasi timp. Solutia, nu sunt medicamentele. Ele, da, ne ajuta punctual sa iesim din criza, dar nu trateaza cauza. Corpul nostru fizic este prietenul nostru. El ne spune de fapt, ca avem o problema sau o situatie nerezolvata, care vine din trecutul nostru uneori foarte, foarte indepartat. E, semnalul nostru de alarma. Noi insa, nu stim sa il ascultam. Nu stim sa ii multumim. Fiecare organ are cate un mesaj pentru noi. Un disconfort la ochi – inseamna ca avem o apasare legata de vedere, nu am vrut sa vedem ceva sau pe cineva. O problema a nasului ne avertizeaza ca purtam in noi o situatie neacceptata si bineinteles netratata, nevindecata. Problemele din zona plexului solar (ficat, bila, stomac, intestine) – tin de emotiile noastre, nerezolvate si ele, dureri, traume, frici, etc. Problemele pe coloana sunt strans legate de neiertare. Si exemplele pot continua…

Acum vreo doua saptamani, in fata mea o doamna, in jur de vreo saizeci de ani, brusc a inceput sa vorbeasca cu mine: “N-am crezut ca o sa ajung sa alerg sa caut scaun pe care sa ma asez…Dar, nu mai pot, nu ma mai ajuta picioarele. Imi amortesc de la genunchi in jos, aproape ca nu le mai simt.” Instant, imi dau seama ce se intampla si ii raspund: “Vedeti ca problema dvs. e legata de o mare neiertare. Si aveti probleme la coloana.” Zice: “Da, am probleme, mari! Si da, port o mare neiertare! Dar nu pot sa ii iert si nu vreau! Mai bine raman cu durerea la coloana!” Ii raspund: “Acolo este problema dvs. de coloana: in neiertare. Mai ganditi-va, poate reusiti totusi sa gasiti o cale de a ii ierta.” Dupa care, ne-am despartit.

Nimic nu este la voia intamplarii. Coincidentele nu sunt coicidente. Altfel spus, ne-am intalnit doua persoane care nu ne cunosteam si este foarte probabil sa nu ne mai intalnim in aceasta viata, pentru ca una avea mari framantari, cealalta avea raspunsul pentru ea. Ego-urile noastre nu stiau ca ne vom intalni. Dar la nivel de comunicare in Suflete, da. Nicio intalnire oricat de intamplatoare pare, nu este fara chemare si acordul amandurora. Altfel, s-ar incalca Liberul Albitru.

Cate astfel de intamplari nu traim zilnic, fara a banui adevaratul substrat…

Legea Oglindirii…Exteriorul reflecta Interiorullegea-atractiei1

Brusc ne trezim cu cineva in fata noastra care incepe sa tipe la noi. Nu avem nicio legatura cu nervozitatea persoanei respective. Sau cu un sms trimis aparent aleator de pe un numar oarecare, cu un continut agresiv…Putem sa ii ignoram sau sa ii bombanim pe respectivii agresori, sau putem sa ne punem intrebarea: “Care este mesajul pentru mine? Ce este in mine de a atras o asa manifestare? Ce este de vindecat?”

Cand iti pui intrebarile corect, vin si raspunsurile. Traim intr-o lume inca plina de frici, temeri, traume nevindecate si care manifesta, ura, neiertare, agresivitate, amenintari…Daca noi am fi suficient de vindecati de trecut, oricat ar incerca cineva sa ne agreseze, mesajul nu ar ajunge la noi. Atata timp cat ajunge, inseamna ca este ceva in noi care il atrage. Este ca un semnal. Ar fi bine sa gasim in noi forta de a le multumi si de a ii ierta. Aceasta este in fapt legea oglindirii.

Din pacate, inca traim intr-o lume in care primeaza ideea de putere prin pozitie sociala si bani. O iluzie, in fapt…Adevarata putere sta in: Iubirea neconditionata si in Recunostinta. Iubirea neconditionata, este insasi esenta din care ne-am nascut, dar am uitat-o. O confundam cu iubirea fizica sau chimia AND-ului fizic care se stinge in doi-trei ani, pentru ca se consuma (demonstrata si de cercetatori), cu vanitatea, cu posesiunea, si altele din gama…Recunostinta, este si ea de cele mai multe ori uitata. De cate ori ne mai amintim peste ani de cei care la un moment dat ne-au intins o mana de ajutor, si le spunem in gand: “Multumesc”?

Poate fi sanatatea cumparata cu pozitia sociala sau cu bani? Poate un om aflat in ultima faza de metastaza sa se vindece numai cu ajutorul banilor sau numai prin pozitia sociala pe care o are? As zice cu certitudine ca…NU…Priviti Adevarul in fata…Ca sa nu mai vorbim de fericire…

Drumurile noastre se intersecteaza uneori, dar nu se suprapun niciodata! Fiecare isi are locul lui, si nu i-l poate lua nimeni, nicicand. De acest lucru nu prea suntem constienti, si cand altcineva incearca sa ne explice, nu vrem sa auzim adevarul…

Drumurile intre doua persoane se intersecteaza atata timp cat este necesara o lectie sau o datorie (poate sa fie o intelegere a Sufletului). In momentul in care se invata lectia sau se stinge datoria, drumurile se despart. De obicei, nu acceptam cu usurinta schimbarea. Pentru ca Ego-ul nostru vrea altceva. Ascultati-va Sufletul, el intotdeauna va indruma pe drumul Vostru cel Bun. Pentru ca el este Voi, si  spre deosebire de Ego, are acces la Adevar si Cunoastere. Si, invatati sa Iertati! Este singura cale catre libertate, armonie si iubire…