Lectia de Istorie – Romania


RomaniaImi amintesc, copil fiind in clasa a VI, invatam la istorie despre stramosii nostri. Si, am vrut sa gasesc si eu mai multe cuvinte despre limba dacica. In manuale ni se spunea ca limba s-a stins, ca mai sunt doar cateva de genul: viezure, mazare, si inca vreo 2-3…Si, copilul din mine totusi cauta. “Eu vreau mai mult!” Si, la un moment dat, a fost ca o sclipire, si am tresarit spunand: “astia ma prostesc…limba dacica nu s-a pierdut, limba dacica este inrudita cu limba latina”. Dupa primul moment de exaltare, …”de unde am scos eu asta?!” Nu stiam…Dar stiam ca este adanc in mine, ca Acesta este Adevarul. Adevarul, cand il accesezi, il stii si atat! Este ceva in interior mult mai puternic decat mintea, sau mai bine spus decat programele mentale care ne sunt induse inca de cand suntem foarte mici. Bun, si totusi, mintea cauta sa inteleaga ceva ce venise brusc si se aseza stapan peste informatiile primite din exterior. Si atunci, mi-a venit o idee salvatoare: pai, cum, bulgarii au stat sub pasalic turcesc vreo 600 sute de ani si in afara de cateva cuvinte imprumutate, limba bulgara a ramas in esenta o limba slava. Si la noi, dupa circa 150 de ani si fara o dominatie totalitara si pe o felie tare ingusta…s-a disipat asa limba?! Am incercat sa vorbesc in jurul meu la acea data cu persoanele pe care le intalneam, dar nimeni nu stia nimic. Ridicau din umeri, usor nepasatori. Au mai trecut cativa ani, si am citit intr-o carte, scrisa de un roman, ca limba latina se inrudeste cu limba daca. Atunci, am simtit ca suntem cel putin 2 care stim.

Am copilarit intr-o depresiune montana, in mijlocul naturii: copaci, izvor, munte, flori, glie si multa, multa iubire. Ma simteam intr-o conectare cu natura, cu povestile despre romani, din perioada razboiului, dinainte. Apoi, cand am crescut, vibram citind despre acei Mari stramosi care au tinut tara libera…Si, ma intrebam cum se poate cu o mana de osteni sa tina piept hoardelor de sute de mii de turci, “cata frunza, cata iarba, cat vedeai cu ochii…”. Nimeni nu avea raspuns pentru mine. Si anii au trecut, dar intrebarea nu imi dadea pace, revenea obsedant din cand in cand. Si, iarasi niciun raspuns…Si, asa au trecut anii…

Copil fiind citeam multe, multe, multe carti, de capa si spada, de istorie, etc. Si iarasi in jurul meu m-am izbit de un zid: eroii. Mi se spunea ca visez, ca eroii nu au existat in realitate, ca sunt doar in carti si povesti. Iar eu replicam ca: “au existat, si inca mai exista. Cartile sunt scrise din realitate.” Si ma gandeam “ce trist, sa nu simti si sa nu crezi in eroi…” Doar ca nu imi explicam cum ei nu stiu de eroi. Acum de abia inteleg. In primul rand Eroul exista in interiorul omului. Daca in interiorul tau nu il gasesti, nu ai cum sa il vezi nici in exterior.

Eroi, au fost si inca sunt…Toti acei oameni care isi aleg drumul catre cautare, cunoastere, vindecare, cu totii sunt eroi. Pentru ca in primul rand evoluzeaza si se vindeca pe ei insisi si in al doilea rand pentru ca fiecare efort benefic se adauga la curatarea, spiritualizarea, vindecarea si evolutia tuturor oamenilor si a planetei. Ei, sunt, nestiuti, nevazuti, dar, EXISTA. Este un sacrificiu sa iti aloci putinul timp liber in loc de jocuri online, filme si seriale sau orice inseamna TV, shoppinguri maraton, ofertele nesfarsite de infrumusetare, intalnirile prin carciumi dese si lungi, este greu sa iti dedici timpul catre cu totul altceva decat faceai pana mai ieri. Dar, nu imposibil. Cand reusesti sa iesi din zona de pericol, te simti eliberat, si mai echilibrat, mai curat, si cu mintea limpede. Ca sa nu mai vorbim de sanatate. Ca sa nu mai vorbim de tot ce inseamna echilibru in viata de zi cu zi.

Bucharest-RomaniaCentrul Vechi, intr-o noapte, sa fi fost catre orele 00:00 – era rece, intunecos, sticle sparte pe jos si in aer plutea un miros greu de alcool…Si nu erau decat orele 00:00. Adica, in doar 2-3 ore deja se umpluse de vibratii joase, foarte joase. Si, m-am intrebat: “Ce caut eu aici?” Locul nu mai corespundea noii mele ordini interioare. Oamenii nu isi dau seama cat de periculos si dezastruos este modul de viata in care cumva ne-a tarat societatea, tentatiile, si ca sa iesi, wow, este intradevar foarte greu. Din interiorul acestui tumult, nici macar nu te mai vezi pe tine, nu vezi cum te afunzi si mai jos, nu vezi cale de iesire, si ramai in acelasi cerc, facand aceleasi lucruri zicand ca este altfel de fiecare data, cand de fapt este un circuit intr-un cerc inchis.

Schimbarea

Acum 20 de ani ieseam cumva dintr-o temnita. Si in dorinta noastra de libertate am imprumtat de la occident mult, foarte mult, prea mult. Am fost atrasi in mirajul occidentului. Asa se face ca am ajuns sa avem astazi un invatamant dezastruos, venind cu un istoric de oameni foarte bine pregatiti. Cum s-a ajuns aici? … Am invatat si am asimilat repede nevoia si obisnuita de consum, orice, oricat, oricum – numai consum sa fie. Ne-am trezit impanziti de tot felul de produse, servicii ademenitoare. Si este ca un program deja implementat in mentalul nostru sa cautam consumul. Nu mai stim sa spunem: STOP. Nu mai stim sa ne intrebam: dar oare chiar imi foloseste? Occidentul insa este in declin. Evolutiv, spiritual si economic. Sistemul capitalist experimentat de ei nu mai corespunde schimbarilor actuale la nivel planetar. Realitatea aceasta este. Va veni ziua in care noi ii vom ajuta pe ei sa isi revina. Daca ne uitam doar pe analizele economice, vin din spate alte tari, pana mai ieri sarace, si care nu fac parte din “brandul occident”: China, Brazilia, India…Sunt tari aflate pe axa orientala a progresului. Ce fac ei mai bine? Sau ce are cultura orientala si noi nu vedem sau refuzam sa stim? Sunt mai conectati cu natura, cu spiritualitatea, cu energia benefica…Si cum schimbarile prin care trecem la nivel planetar sunt catre vibratii mai inalte, este normal si firesc sa se inalte tari unde vibratia benefica este mai accentuata. Citeam ieri un articol despre consumul de medicamente in Romania. A ajuns exagerat, romanii au ajuns dependenti de medicamente si li se prescriu continuu medicamente, am ajuns un popor cu multi oameni bolnavi. Si atunci cine mai munceste? Sau muncim ca sa dam totul pe asa zisul sistem de sanatate, vesnic fara bani suficienti?

Traim vremuri de mari schimbari. In jur, cu cine vorbesc are cel putin o problema de sanatate. De cele mai multe ori resimtita ca raceala, viroza, gripa…Nu este neaparat asa. Pamantul este bombardat cu energii pe vibratii mai inalte, care in fapt curata corpul fizic. Cand in corpul fizic se produc curatari, el, corpul nu stie ce este aceasta, si reactioneaza ca si cum ar fi un inamic. Calea este sa cautam sa aflam ce se ascunde in spatele acestor asa zise reactii, imbolnaviri. Cum spuneam si in alte articole anterioare, corpul nostru este ca un semnal pentru noi: cand apare o boala, ea de fapt ne transmite un mesaj, ca undeva mai in spate avem ceva de vindecat. Si daca noi ne repezim speriati si indopam corpul cu medicamente, putem sa vindecam zona sau organul si surpriza, peste putin timp, ne trezim cu un alt simptom, si tot asa. Intrebati-va care este mesajul, ce aveti cu adevarat de vindecat…si, usor, usor veti primi indrumari. Spuneti STOP consumului de medicamente!

Produsele romanesti

calusari2Ne-am nascut pe acest pamant. Avem in AND-ul nostru vibratia pamantului de aici, mergand pana la geti (Geea – Pamant, Get – Omul Pamantului) si chiar mai departe. Cautati sa consumati cat mai multe produse romanesti. Sunt mai sanatoase, contin vibratia pamantului de aici care va ajuta mult AND-ul fizic si in plus ajutand micii producatori romani, ajutam economia Romaniei. Cumparati-va pasta fara fluor, gasiti la plafar – produse romanesti si naturale. Este mai sanatoasa. Bine, veti spune ca nu prea se gasesc…Amintiti-va ca pana acum vreo 2 ani, in hypermarketuri nu se gaseau aproape deloc legume si fructe romanesti. Eu, mental ceream. Si au mai fost ca mine multi altii. S-a schimbat ceva…

Nu uitati ca Noi suntem cei multi. Este suficient sa lansam intentia in mentalul nostru si  sa o mentinem si sa fim din ce in ce mai multi. Lucrurile se schimba. Ne dorim un trai mai bun? Si ce facem pentru aceasta?! Ne plangem continuu ce greu ne este. Cum sa se indrepte lucrurile cand noi plangandu-ne atragem vibratii negative si joase. Noi dam putere starii de saracie in care suntem. Haideti sa ne spunem ca fiecare dintre noi putem schimba. Haideti sa ne spunem in fiecare zi ca aceasta este Vointa noastra, ca preturile au scazut deja, ca viata este cu mult mai buna. Si, vor aparea si schimbarile.

Strabunii nostri

La scoala am fost si suntem invatati un fel de istorie. Lucrurile, sunt mult diferite. O spun cercetatori romani, straini, arheologi, geologi, istorici, medici, etc. In primul rand este nevoie sa ne reconectam la natura si la traditii stramosesti pentru a ne reconecta la Strabunii nostri. Doar asa vom putea intelege, si mai mult reaminti cine suntem si care este rostul vietii noastre acum aici. Aceasta reconectare ne va ajuta si la schimbarile fizice prin care trecem. Le vom traversa mai usor. Cautati informatiile de care aveti nevoie, si ele vor veni spre voi. Veti reusi sa accesati cunoasterea strabunilor nostri, care a fost cu adevarat MARE…

Citesc din ce in ce mai multe informatii despre acei romani care se zbat sa refaca firul catre adevarata noastra istorie, catre originile noastre ca neam. Si credeti-ma, sunt multi. Si ei, sunt Eroii contemporani…

Eu, personal citind in carti cuvinte in sanscrita, m-a izbit asemanarea: limba sanscrita se aseamana cu limba romana (veche) sau cu radicali ai limbii romane.

Carpatii sunt intr-o regiune a lumii in care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute pana in ziua de azi”

Daniel Ruzo

“Tablitele de la Tartaria reprezenta prima dovada de scriere din istoria omenirii”

Adam Falkenstein, arheolog

”Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul roman … raspandindu-se apoi atat spre rasarit cat si spre apus … Acum 13.000-15.000 ani …”

William Schiller, arheolog American

La Multi Ani Romania! – 1 Decembrie 2013

Advertisements

Sunt doar un… OM


ImageOM…2 litere care contin in ele o minunatie a creatiei, care experimenteaza viata incatusata in atat de multa necunoastere. Auzim in dreapta, auzim in stanga ca suntem “perfecti” si totodata este departe de noi aceasta atat de mult tinjita perfectiune. De fapt ce inseamna? Ca suntem impamantati in materie, prin ADN. Oamenii de stiinta au numit “junk ADN” aproximativ 97% din continutul ADN-ului, adica acele coduri inactive sau care actioneaza la cote minime din informatia stocata in ele. In prezent, cercetarile au mai avansat, si cercetatorii recunosc ca ceea ce considerau ca fiind “junk”, isi au un rost al lor, neinteles inca de stiinta. De fapt, sunt active putin mai mult, dar nu cu mult mai mult…Aici se afla enigma dintre afirmatia “suntem perfecti” si totusi atat de departe de perfectiune. ADN-ul uman poate atinge perfectiunea in starea functionala de 100%. Mai e mult pana atunci, insa…cu ce incepem?

Prin a le activa.

2 cuvinte care sunt extrem de puternice, si care ne deschid calea catre cunoastere: “Iarta-ma” si “Multumesc”. Cat de des le folosim? …

“Te rog sa ma ierti pentru ce-am gresit, pentru ce gresesc, si pentru ce voi mai gresi” – este forma cea mai corecta.

Avem liber arbitru. Adica, prin Vointa noastra ne construim viata. Noi, confundam Vointa cu Personalitatea, caci personalitatea este cea prin care facem alegerile. Personalitatea decide, si decizia se aplica prin lansarea intentiei manifestata prin vointa. Personalitatea ar trebui sa fie exact pe axa: minte-inima. In fapt, in OM, acum, actioneaza aproape exclusiv axa: minte, si atat!

Gresim usor, ranim si mai usor, iertam atat de greu…Sa cerem iertare ne este cel mai greu!

Personalitatea, actionata prin minte -> greseste, raneste, agreseaza si…este un glas, ca un scancet care parca se naste in noi si striga: “Opreste-te!”. Dar, noi nu-l ascultam…Cine este acest glas? Sufletul? Dar, ce-o fi sufletul…

Axa: minte-inima. Care este, franta…

Din orgoliu, vanitate, si altele din gama, ne vine foarte greu sa cerem iertare. Si, sufletul nostru plange, pentru ca de fiecare data cand ranim sau agresam pe altcineva, ne ranim si agresam implicit pe noi insine. Dar personalitatea noastra este atat de indaratnica incat Nu vrem sa recunoastem ca Noi suntem cei care am gresit. Cand nu iertam, in primul rand pe Noi nu ne iertam. Si, ducem cu noi, povara…caci, “povara de pe umeri” – aceasta este.

Sa spunem “Iarta-ma” imediat ce am constientizat o greseala; fie si numai in gand. Este suficient! Va ajunge acolo unde ii este destinata: in inima noastra si a persoanei fata de care am gresit.

Mai este si cat de rar constientizam greselile, parte care tine de sinceritatea din noi. Dar, aceasta este o alta poveste…

Inima, este un organ, adica materie si in acelasi timp, metaforic, taramul sufletului

Cursul Psihologia Gandirii Pozitive este acum accesibil tuturor si pentru informatii suplimentare click aici!

O lume mai buna…


Oare  chiar ne dorim o lume mai buna? As zice ca majoritatea, DAImage

Dar ce facem pentru a o crea? Asteptam sa faca celalalt… Ca noi suntem prea mici, ca nu avem putere, ca avem alte prioritati, ca nu avem timp etc. Motive tot putem gasi. Adevarul este ca noi cautam motive ca altul sa faca, pentru ca noi “nu avem cum” si asteptam cu o strangere de inima si in speranta ca maine totusi va fi mai bine, asteptam o minune. Nu prea credem in minuni dar le asteptam…

Cum sa ni se intample minunea in viata noastra atata timp cat noi nu am facut nimic pentru a o atrage? Atata timp cat noi printr-o continua asteptare nu facem decat sa o indepartam de noi. Si pentru ca nu apare nici azi, nici maine, si nici peste o vreme ne gandim ca asteptam o iluzie si uite asa ajungem sa nu mai credem aproape in nimic. Si totusi, stiinta si dovezile practice nu explica extrem de multe situatii, fenomene, evenimente in care suntem atrenati zilnic. Si mintea noastra cere continuu explicatii pentru ca in esenta noi vrem sa stim

La o agresivitate raspundem tot cu agresivitate. De ce? Pentru ca este un reflex…pentru ca este singura forma de aparare pe care o cunoastem… Dar oare, chiar nu mai exista si o alta alternativa? Universul este infinit… extrapoland, cu siguranta ca exista. Pur si simplu, nu cunoastem noi. Si este atat de simplu – ca sa ajungem sa cunoastem ceva, nu este nevoie decat de o conditie esentiala:  sa ne dorim cu adevarat sa cunoastem. Astfel, declansam un intreg mecanism de informatii care intr-un final converg catre un raspuns. De obicei, raspunsurile sunt simple si clare. Dar fiind diferite de mecanismul nostru de gandire care are un foarte mare grad de automatism, aceste raspunsuri ni se par complexe, greoaie, si cel putin la inceput avem tendinta de a le respinge. Cu cat insa le aprofundam mai mult, cu atat mai usor devine intelesul lor, si pana la urma reactia este: “dar cum oare de nu mi-am dat seama pana acum, cand era atat de simplu…?”

Traim experinte zilnice, care balanseaza pe axa dualitatii. Fie suntem mult prea increzatori in ceva, si atunci balanta converge catre o forma de vanitate exagerata – care in esenta emite informatii negative, fie din contra, ne afundam in nesiguranta manifestata printr-o pasivitate exacerbata si care conduce la teama si neincredere. Sunt stari in care traim continuu. Noi doar avem impresia ca suntem echilibrati. In realitate,  trecem de la o stare la alta pe nesimtite.

Avem o intalnire, cu un client important. Si, in cadrul intalnirii, clientul ne spune ceva care ne bulverseaza interior. Este suficient un singur cuvant, pe o tonalitate care degaja informatie negativa ca in interiorul corpului nostru emotiile sa tresalte instantaneu si la cote mari. Si noi continuam sa ii zambim clientului, dar in interior apare framantarea: “Ce ma fac? Cum il conving?”… Si, incercam diverse forme de abordare, dar nimic nu pare sa incline balanta. Si, tensiunea se prelungeste. Noi, nu realizam ca de fapt acele emotii contin informatiile care sunt mai puternice decat ceea ce noi spunem, adica Controla. Pentru ca acele informatii de fapt sunt cele care conduc intalnirea, din momentul in care ele au aparut, adica instant.

Echilibrul, armonia si gandirea pozitiva sunt punctul zero al axei dualitatii. Daca aceste emotii nu ar fi atat de navalnice, intalnirea s-ar armoniza imediat. Puterea sta in noi insine. Avem incredibil de multe resurse, si sunt in noi insine. Si, sunt inepuizabile. Dar nu le cunoastem. Si nici nu le folosim decat in proportii reduse.

Ne putem schimba viata, doar sa fim ceva mai atenti la ceea ce spunem, ceea ce gandim si ceea ce emitem. Am putea realiza dorinte. Dar inceputul porneste din 3 lucruri esentiale: sa vrem in adancul nostru, sa fim cu adevarat sinceri cu noi insine si sa devenim constienti ca suntem responsabili pentru tot ceea ce noi facem.

Am putea sa cream o lume mai buna? Da, fiecare gand pozitiv ca “vrem o lume mai buna” conteaza. Si sa ramana doar acest gand, nu si altul care apare aproape instantaneu si zice: “da, dar eu sunt prea mic si nu pot schimba o lume…”. Caci deja am anulat gandul initial pozitiv care chiar incepuse sa schimbe catre o lume mai buna.

Haideti sa fim mai multi, intr-o lume care poate cu adevarat sa devina mai buna!

Cursul “Psihologia Gandirii Pozitive” este acum accesibil tuturor iar daca aveti nevoie de informatii suplimentare, puteti accesa link-ul catre site, de mai jos.

http://www.jinfotraining.ro/course.php/psihologia-gandirii-pozitive-in-business/90/